Traumatologia sportivă se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul leziunilor apărute în timpul activităților fizice sau sportive. Fie că este vorba de entorse, fracturi, rupturi ligamentare sau suprasolicitări, scopul este recuperarea rapidă și sigură a pacientului.

Tratamentul este adaptat nevoilor fiecărui sportiv – de performanță sau amator – pentru a asigura revenirea cât mai curând la antrenamente și la un stil de viață activ.

Sportul poate duce la două tipuri principale de leziuni:

• leziuni traumatice, apărute în urma contactului sau a mișcărilor specifice sportului (mai frecvente în sporturile de contact);
• leziuni prin suprasolicitare, care pot apărea în orice sport, fiind legate de intensitatea și durata efortului.

Mușchi
Mușchii reprezintă „motorul” membrelor, responsabili pentru mișcarea articulațiilor. Leziunile apar adesea indirect, prin întindere excesivă. Tratamentul include exerciții de stretching și exerciții musculare excentrice.

Tendoane
Tendoanele fac legătura între mușchi și oase, transmitând forța musculară. Leziunile apar frecvent prin suprasolicitare, iar cea mai bună metodă de prevenție este întinderea regulată.

Cartilaj articular
Cartilajul articular reduce fricțiunea în timpul mișcărilor. Leziunile sau deteriorarea lui pot duce la degenerare articulară și artroză. Este afectat fie prin traumatisme, fie prin boli precum osteocondrita disecantă.

Sinoviala
Sinoviala căptușește articulația și produce lichid sinovial. Inflamarea acesteia duce la revărsat articular (acumulare excesivă de lichid), cauzat de traumatisme sau de boli reumatice (ex. gută, artrită).

Ligamente
Ligamentele asigură stabilitatea articulațiilor. Netratate, leziunile ligamentare duc la instabilitate și, în timp, la degenerarea cartilajului și artroză.

• Ligamentul încrucișat anterior (LIA) – esențial pentru sporturile cu schimbări de direcție (ex. fotbal); la sportivi, de cele mai multe ori necesită reconstrucție chirurgicală pentru a reveni la activitatea sportivă.
• Ligamentele colaterale (medial și lateral) – se pot trata conservator prin imobilizare, infiltrații cu PRP și fizioterapie, obținându-se rezultate foarte bune.

Meniscuri și labrum
Aceste structuri se află între suprafețele articulare, având rolul de a absorbi șocurile și a îmbunătăți stabilitatea articulară. Leziunile meniscului pot provoca dureri, blocaje și acumulare de lichid articular. În chirurgia meniscului este esențială păstrarea unei cât mai mari părți, deoarece absența meniscului sau a labrumului favorizează degenerarea cartilajului.